Clar nu le stiu pe toate. Clar mai am de invatat. Clar fac greseli. Poate opiniile mele nu sunt cele mai bune. Poate muzica pe care o ascult nu este cea mai buna. Poate defapt nu am nimic special. Poate sunt pur si simplu ca oricare altu. Poate nu sunt mai bun. Poate ca defapt... tot ce scriu este un jeg care desi nu-mi place parca stralucea mai mult inainte. Poate ca defapt nu asta ma doare cel mai tare. Poate defapt n-am iubit-o cu atata foc si ca defapt nu eram gata sa accept c-am pierdut. Poate chiar sunt cum crede mama ca sunt. Poate ca defapt nu stiu nimic. Poate ca defapt doar stiu sa vorbesc si sa pun problema astfel incat sa par ca stiu multe. Poate ca stiu putine. Poate nu sunt atat de destept cum crede tata ca sunt. Poate sunt un prost. Poate ca ma inchin la pietre... Poate ca cineva imi va asculta rugaciunile. Poate ca nu are cine. Poate ca ceea ce cred eu ca simt e pentru ca sunt inca mic. Poate ca par cateodata matur. Poate nu sunt deloc. Poate daca as atribuii fiecarei propozitii cate-un semn de intrebare cineva mi-ar raspunde. Poate nimeni.
Poate ca defapt versurile sunt simple rime si asta ma doare. Poate doar cred ca ma doare.
Dau glas gandurilor. Mihnea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu